Capacitatea de a ataşa sunete pentru crearea de mesaje inteligibile nu aparţine exclusiv oamenilor, potrivit unui studiu publicat în revista ‘PLoS Biology’ care relevă că o specie de pasăre numită ‘pomatostoma cu calotă maron’, care este un fel de vrabie, are şi ea această capacitate de a comunica, informează AFP.

Potrivit cercetătorilor, este pentru prima dată când această capacitate este observată în lumea animală, aceasta putând pune într-o lumină nouă originile limbajului uman.

Pasărea, al cărui nume ştiinţific este Ruficeps Pomatostomus, trăieşte în Australia şi este foarte sociabilă fiind capabilă să creeze noi sensuri din re-aranjarea sunetelor, ca o formă de ‘pălăvrăgeală’ având similitudini cu modul în care oamenii creează cuvinte.

Oamenii de ştiinţă cred că această descoperire ar putea dezvălui toate etapele incipiente ale apariţiei unor sisteme de limbaj elaborat utilizate astăzi, mai scrie AFP

„Cercetările făcute anterior indică faptul că animalele şi, în mod particular, păsările sunt capabile să combine diferite sunete pentru a forma o melodie complexă”, a spus Sabrina Engesser de la Universitatea din Zurich (Elveţia), unul dintre principalii autori ai studiului.

Dar aceste cântece nu au de obicei o semnificaţie specifică, deoarece modificarea aranjamentului sunetelor nu pare să altereze mesajul în ansamblul său, cum ar fi o alertă de prezenţă a unui animal de pradă, a precizat sursa citată.

Spre deosebire de majoritatea păsărilor, aceasta nu cântă, dar utilizează un repertoriu vocal larg, caracterizat prin apelul discret la sunete individuale mai scurte şi distincte din punct de vedere acustic, a explicat omul de ştiinţă.

„Noi credem că aceste specii de păsări ar putea alege să re-aranjeze sunetele pentru a produce noi sensuri, deoarece este mai simplu şi mai rapid să combini două sunete existente”, a spus Andy Russell, profesor de ecologie la Universitatea Exeter din Marea Britanie, co-autor al studiului.

Aceşti cercetători au descoperit că păsările reutilizează două sunete, „A” şi „B”, în diferite combinaţii în funcţie de activităţile specifice.

În zbor, aceste păsări produc sunetul „AB”, dar atunci când îşi hrănesc puii în cuib, ele emit o combinaţie a acestor sunete de tipul „BAB”.

Când oamenii de ştiinţă au difuzat diferite sunete înregistrate, păsările care le-au auzit au arătat prin reacţiile lor că au distins aceste combinaţii.

Aşadar, păsările s-au uitat spre cuib când au auzit cele trei sunete combinate „BAB” sau şi-au rotit capul prin aer încercând să vadă pe una dintre ele zburând în apropiere atunci când au auzit combinaţia de sunete „AB”.

Cercetătorii au stabilit că, la pomatostomele cu calotă maron, primul element al sunetului „B” pare să fie ceea ce diferenţiază sensul „cuvintelor”, cum ar fi diferenţa dintre „cat” şi „at”, în limba engleză, unde „c” este elementul care face diferenţa, adică un fonem lingvistic.

„Deşi acest fonem este foarte rudimentar, ar putea să ne ajute la înţelegerea modului în care a evoluat la oameni capacitatea de a genera noi sensuri cu ajutorul sunetelor”, a declarat Simon Townsend, biolog la Universitatea din Zurich şi, de asemenea, co-autor al studiului, informează AFP.AGERPRES