Prietene, refugiază-te-n singurătate! Văd că eşti asurzit de larma oamenilor mari şi-mpuns de acele celor mărunţi.
Grave păduri şi stânci ştiu să te-nconjure cu linişte. Fii iar asemenea copacului ce-ţi este drag, cu ramurile întinse, tăcut şi parcă ascultând se înalţă el deasupra mării.
Unde singurătatea încetează, începe piaţa; iar unde începe piaţa, acolo încep şi larma marilor comedianţi şl bâzâitul muştelor otrăvitoare.
Cele mai bune lucruri de pe lume nu-s încă preţuite, cât timp nu-s bine prezentate, pe asemenea prezentatori poporul îi numeşt
