De la un timp, am început să circul altfel prin Bucureşti.
Mi-am făcut un obicei să-mi las maşina la radio şi să iau un Uber când am treabă-n oraş, dacă nu e vreo parcare oficială în zona în care trebuie s-ajung. Iar seara, în weekend, aproape exclusiv Uber.
Nu mi-e de mersul pe jos, mi-e de timpul pierdut ca să găsesc un loc de parcare – şi, recunosc, nu mă-ncântă nici parcagiii care păzesc cu lăzi întoarse câte 3 metri pătraţi la marginea trotuarului. Aş lua un mijloc de transport în comun, dac-a fi doar unul, sau dac-ar veni la timp, sau dac-ar fi curat s
