Cultura occidentală a transformat cunoașterea într-o valoare aproape necondiționată. De la Aristotel, care afirma că oamenii doresc prin natura lor să cunoască, până la idealul iluminist al emancipării prin rațiune, acumularea de informații este asociată cu libertatea, progresul și capacitatea de a lua decizii mai bune. În economie, medicină, justiție ori educație, presupunerea implicită este aceeași: mai multă informație ar trebui să fie preferabilă unei cantități mai mici.
Oamenii nu se comportă însă întotdeauna astfel. Uneori refuză un test genetic, nu deschid rezultatul unei investigații medicale, evită să-și verifice portofoliul financiar, nu vor să afle cine i-a trădat, se feresc de informații despre consecințele morale ale propriilor acțiuni ori instituie deliberat proceduri prin…
Stiripesurse.ro
Ignoranța deliberată. De ce alegem să nu știm
