În „Evaristo Carriego”, considerată cea mai argentiniană carte a lui, genialul scriitor Jorge Luis Borges (se pronunță: Horhe Luis Borhes), chiar în primele pagini, scrie următoarele trei fraze, care mi-au luat ceva vreme pentru a mă lămuri cu privire la substrat: „Voi spune fără rezerve tot ce știu, fără nicio omisiune, fiindcă viața este pudică precum un delict și nu știm ce este emfatic și ce nu pentru Dumnezeu. În afara de aceasta, întâmplătorul este întotdeauna patetic. Scriu totul cu riscul de a scrie adevăruri îndeobște cunoscute, dar pe care le va rătăci mâine neglijența, chipul cel mai sărac al misterului și prima lui manifestare”.
