Monica Bologa
Stau pe șezlong cu fața la mare, departe de griji și responsabilități. Un copil mă privește insistent. Își scutură mama, întinsă pe prosop: mami, uite, nenea ăla e Dumnezeu. Femeia mă studiază, apoi șoptește: nu, puiule, omul ăla e un ciudat; ori e beat, ori e drogat. Mă ridic, îmi iau …
