Răzvan Dițescu
În fiecare primăvară, cocorii alunecă spre nord. Ceru-i al lor, iar eu nu cer nimic. Stând pe pridvor, simt că-s unul de-al lor. Ieri, spre amurg, un pelerin obosit a aterizat în grădină. La adăpostul ramurilor, privea senin …
Răzvan Dițescu
În fiecare primăvară, cocorii alunecă spre nord. Ceru-i al lor, iar eu nu cer nimic. Stând pe pridvor, simt că-s unul de-al lor. Ieri, spre amurg, un pelerin obosit a aterizat în grădină. La adăpostul ramurilor, privea senin …