Dimineața se ivește blând, ocazie ideală s-o pornim înspre mănăstirea Râmeț[1], pe un drum ocolitor. Ne afundăm în sălbăticie, prin satele ce-și plâng fiicele și fiii plecați în pribegia post-comunistă… Ici-colo, câte o siluetă de bătrânică sau de moșneag prelingându-se pe lângă colibele cu acoperișuri țuguiate, ca-n vremea lui Horia, Cloșca și Crișan… Am senzația […]
The post „Conacul Secuiesc” de la Colțești-Rimetea (II) appeared first on cristoiublog.ro.
