Răzvan Dițescu
M-au scos din sat în zori, când ceața încă se ruga de pământ. Spuneau că sunt blestemat, că am adus boala. Că umbra mea e logodită cu moartea. Adevărul e că primul copil care a murit a fost al meu. Satul avea nevoie de un vinovat, iar eu eram deja gol pe dinăuntru. Am …
Stiripesurse.ro
