“Ce zi oribilă, ce pierdere de vreme, câtă redundanță”, gândeam înverșunat în timp ce mă așezam pe banca de pe malul stâng al râului și-mi scoteam nerăbdător port-țigaretul, desăvârșind așteptarea satisfacerii viciului. Era târziu, era o liniște mormântală, străfulgerată din când în când de glasul încântător al …
