Mihai Dinescu
Mașina încetini și apoi se opri. Razele soarelui filtrate de ceață și ramuri inundau pădurea adormită. Mirosea a rouă. Furtuna din creierul lui se calmase. Era liniște. În sfârșit. Gândurile ca iele nebune amuțiseră. Parcă pășise într-o capsulă a timpului și …
