Bogdan Sebastian Burjan
Voia să fugă cât mai departe. Fără să privească înapoi. Iar zarea era un abis alb. Fulgi mari îi apăsau tot mai tare pe gene. Vârfuri de ace îi străpungeau pielea adânc. Până în suflet. În amintiri. Ce încă o ardeau. Un vârtej înghețat se strângea tot mai tare în jurul ei. Și nu …
Stiripesurse.ro
