Aş vrea să spun că poate exista un gen anume pentru cartea pe care Chris Hadfield o lasă deja moştenire lumii şi, nu cred că mă înşel când spun asta, universului. Însă un astfel de gen nu există fiindcă nu avem suficient material pentru o autobiografie, despre jurnal nu poate fi vorba, iar la cel mai bun roman SF s-ar fi încadrat dacă n-ar fi scris despre realitate.
E dificil să percepi însă ca fiind reale nişte aspecte pe care nu le întâlneşti în viaţa de zi cu zi. O să spunem, însă, că e cea mai bună carte care s-a scris despre expediţiile în spaţiu. Nu pen
