Se știe că în democrație – și nu numai – purtătorii de cuvînt sînt persoanele cele mai supuse riscului de a se face de rîs pentru întreaga viață după o prestație lamentabilă. E vorba de acele momente în care purtătorii de cuvînt sînt trimiși în fața presei pentru a ține locul șefilor, deoarece, știind ce-i așteaptă, aceștia n-au curajul să răspundă întrebărilor incomode stîrnite de un scandal public. După ce se fac de rîs prin răspunsurile nătînge, prin tentativele infantile de a o da cotită, prin bîlbele și contrazicerile de la un minut la
