Foto: Mari Cojocaru
Se împlinesc două luni de când stăm acasă. Două luni în care lumea a încetinit și timpul pare să fi devenit mai cuprinzător, mai blând și mai înșelător totodată. Două luni în care ni s-a îngăduit să reflectăm, să ne temem, să fim furioși, neputincioși, să ne pierdem speranța și să o regăsim. Am avut timp să citim, să dormim, să gătim, să ne învinovățim că nu facem nici măcar unul dintre lucrurile astea și s-o luăm de la capăt. Am învățat să ne petrecem sărbătorile la distanță, să ne bucurăm mai mult la telefon