.
Avea un ghiozdan rosu, pe care cu greu il puteau ridica bunicii. Statea intr-un catun, la vreo 50 de km de primul oras mare, intr-o cosmelie care cu greu se putea numi casa.
Ioana o chema si era o mogaldeata de 7 ani, roscata si stirba. Se trezea undeva la 4 dimineata, pleca la 5, pentru ca la ora 7 sa ajunga la scoala. Avea de mers in fiecare zi 5 km. dus si 5 intors, iar cele mai grele zile erau cele de iarna, in care mergea pe intuneric. Mi-a spus ca e speriata, mai ales atunci cand aude zgomote din padure. O data a vazut o vulpe, dar de vulpi nu se teme. De lup
