Zi urâtă, mohorâtă, cu o burniță de aia bacoviană. Mă grăbeam să ajung la un eveniment. Ajung la o trecere de pietoni cu semafor. Mă uit în stânga, mă uit în dreapta, văd că nu vine nici o mașină și, grăbit nevoie mare, dau să trec. Fac un pas înspre stradă, după care mă răzgândesc, fac pasul înapoi pe trotuar și decid să aștept culoarea verde a semaforului. Pentru că de partea cealaltă a trecerii, am văzut o mamă, de mână cu un copil de vreo 6 ani.
Mama a văzut ce am făcut, zâmbește și înclină din cap, a salut aprobator. Pentru că a înțeles de
