HellO, WOrld!
Am coborat pe peronul garii Amsterdam Centraal si am avut impresia ca sunt intr-un film vechi, in care primele secvente sunt filmate cu incetinitorul, astfel incat publicul sa se obisnuiasca mai usor cu lumina ce vine dinspre ecranul cinematografului. Am facut cativa pasi si m-am trezit dintr-o data pe malul agitat al unui canal. Senzatia de deja-vu m-a lovit imediat, pentru ca ma simteam ca la prima mea intalnire cu Venetia. Acelasi cer gri, o ploaie firava ca o burnita, aerul ce miroase sarat a mare si niste cladiri vechi printre care, linistite, se astern canalele. Da,
