Lăutarul îmi cântă duios: „Ia-ți mireasă, ziua bună/De la tată, de la mumă/De la frați, de la surori/De la grădina cu flori” iar lacrimile de fericire, de iubire, de teamă de necunoscut imi catifelează și umezesc ochii.Sunt un crin abia smuls din grădina părintească și astăzi voi fi răsădit în grădina casei noastre. Voi fi soție, femeie, mama și mă voi strădui să fiu frumoasă-frumoasă în toate rolurile. Inima îmi bate puternic în timp ce sunt dusă de brat la altar. Rochia din dantelă alba îmi luminează chipul, voalul mă face frumoasă ca o prințesă,
