Constanța -în zona istorică – este o frumoasa părăsita care privește cu nostalgie marea pe fereastră. Străzile care duc spre portul vechi sunt de un farmec greu de descris. Poate că-mi place numai mie care sunt un melancolic incurabil, nu știu. Casele au o patină grea, din alte timpuri. În labirintul de străzi nu e loc să nu găsești un vestigiu, foste frumuseți azi abandonate. Fațade delabrate, cu tencuiala căzută, cu balcoane care amenință să cadă peste trecători. Case pustii, cu ferestrele goale, cu cercevele smulse, fără uși și tavane, uneori izolate de un
