Nicio supriză pentru nimeni că îmi place să citesc proză scurtă și literatură română. Total de acord că e greu să găsești vreun Barnes sau Roth în scrierile autohtone, dar pe de altă parte textele autorilor români îmi oferă un soi de legătură cu anii ăștia pe care îi trăim. Și-mi place asta – să recunosc locuri familiare, să îmi imaginez ce ar face prietenii mei dacă ar fi puși în situațiile respective, să duc povestea din carte mai departe cu gândul și să-i găsesc un alt final, pentru că mi-e oarecum cunoscută.
M-am bucurat când am văzut volumul de
