Am auzit recent cum că maturitatea-i perioada aia în care mor visurile. Și cred că e pe bune. Știi de ce? Nu pentru că ne e greu să găsim job-urile la care aspirăm sau pentru că n-am depune suficient efort în privința a tot ce ne înconjoară. Nici a vremurilor nu e vina și nici a țării în care ne-am născut sau a țării în care am emigrat ceva mai târziu. Nici a prietenilor, nici a familiei, nici a motanului care se uită întrebător la noi. Cred că visurile noastre mor rând pe rând când ajungem la maturitate pentru că ne pierdem treptat curajul, neînfricarea și pas
