Irina Wagner a apărut în viața mea sub formă de… căni :)) Am primit cadou două căni minunate (nu mai știu de la cine, chiar nu mai știu…) făcute în prea-frumosul atelier. Jur că nu le-am dat mare importanță atucni când le-am primit. Erau doar două căni, evident, ce e mare șmecherie la niște căni? Asta până într-o dimineață de weekend, când doamna mea a făcut ceai și mi l-a turnat în una din cane. De la prima înghițitură am zis ”uao, ce faină e sezația…”.
Nu mă întrebați de ce am simțit asta. Poate porțelanul ăla din care sunt făcut
