De când m-am reapucat de căţărat şi pot ieşi din nou la stâncă, după-masa de vineri a devenit un ritual de evadare: fuga de semnal şi de toate chestiile pe care nu mai am chef să le procesez. În plus, cele câteva ore de condus, privit cerul, povestit, ascultat, rumegat gânduri, îmi dau senzaţia că plec foarte departe. E o …
