Viaţa e frumoasă, pe alocuri dificilă, drumul fiind pavat cu tot felul de materiale (mai mult sau mai puţin cunoscute, mai mult sau mai puţin prietenoase). În general nu ne facem griji pentru nimic până când intrăm pe nepregătite în aşa numita „perioadă adolescentină”. De acolo „învăţăm” cum să ne îngrijorăm. Începem, firesc, cu lucruri care nu contează mai deloc. Ne îngrijorăm că ne place de cineva sau că altcineva nu ne place pe noi. Mai târziu, când mergem la facultate, ne îngrijorăm din cu totul alte chestii. Chirie, întreţinere, gătit… Un p
