Când mă gândesc la un fin observator al lumii, inevitabil în minte îmi apare Ana Blandiana, iar dovada supremă a acestui mod de a vedea lumea şi de a-i oferi mai multe faţete pe care suntem adesea porniţi să le trecem cu vederea stă în volumul său de memorii selective, Fals tratat de manipulare.
Felul în care a înţeles, an după an, trecerea timpului, are de-a face cel mai mult şi cel mai mult cu fiecare întâmplare care i-a conturat ulterior destinul şi care a făcut-o, în acelaşi timp, să încetinească ritmul metronomului şi mai tare, cu fiecare pagină pe care a adă
Stiripesurse.ro
