Astăzi, la ora 17:30, se împlinesc exact 50 de ani de cînd tatăl meu a fost ucis de forțele de securitate. Eu aveam aproape 5 ani și sora mea 3 ani și jumătate.
Era în apropierea Crăciunului. Avea să fie cel mai trist Crăciun din viața noastră, dar și celelalte Crăciunuri, mai apoi, vor fi fost umplute de tristețe.
Pînă am descoperit ca Mîntuitorului I S-au pus două nume: Isus (Iehova mîntuie) și Emanuel (Dumnezeu este cu noi). Viața noastră a fost prinsă între două coperți, între speranța mîntuirii și promisiunea împlinită a prezenței Lui.
Avem nădejdea unei răscumpărări finale, o escatologie a biruinței, dar pînă atunci, în mijlocul suferinței, chiar în lacrimi avem siguranța, nu doar speranța, ca Dumnezeu este cu noi. Ne-a mîntuit și a fost prezent alături de noi în toț…
