Îmi pare rău că în România nu există cultura picnicului și mă întreb de ce oare nu ieșim și noi pe-afară, pe băncuțe sau pe pajiștile din parc să mâncăm. Dincolo de faptul că picnicul presupune un fel de mini petrecere și în același timp o masă comună în aer liber, la care contribuie fiecare participant, cred că un astfel de obicei ar ridica considerabil nivelul optimismului și productivității, în caz că picnicul e organizat la prânz, în timpul orelor de program.