1984, in carte.
2020, in viata.
Prin ’90, am pus mana pe o carte in engleza, adusa de afara de un sofer de TIR, la cererea expresa a unei prietene mai mari, studenta la Literatura. Am citit-o intr-o noapte, pe ascuns, pentru ca a doua zi aveam scoala si trebuia sa ma trezesc devreme. N-am lasat-o pana nu mi s-au lipit pleoapele intre ele. Si asa au ramas toata ziua.
Am inteles atunci ca am trait intr-o distopie, m-a pregatit putin studenta inainte si mi-a explicat termenul de care habar nu aveam. Era cumplit, cea mai rea societate dintre toate.
Am priceput ca am trait in Oceania lui Or
Stiripesurse.ro
