Legumicultorii români spun că  anul acesta s-ar putea să nu mai fie materie primă autohtonă pentru zacusca de toamnă, în special tomate şi ardei! Asta pentru că un virus nou şi extreme de puternic macină plantele, pe de o  parte, iar medicamentele fitosanitare sunt foarte scumpe, relateaza Libertatea.

Piaţa seminţelor de legume din România rulează anual aproximativ 20 milioane de euro. Din aceşti bani doar 5% reprezintă soiurile româneşti, restul sunt seminţe de import. Cea mai mare problemă a soiurilor noastre este rezistenţa scăzută în timp. Ele sunt foarte bune la gust, dar se strică prea repede pe tarabe.

Legumicultorii se plîng că nici cu seminţe străine nu pot face faţă abundenţei de produse legumicole din străinătate. ”Trebuie spus că 80% din legumele şi fructele vândute în ţara noastră provin din import. Anul acesta va fi şi mai rău, pentru că dereglările cliamtice ne joacă feste. Avem diferenţe tot mai mari de temperatură de la zi la noapte, acum avem multă umiditate şi temperature scăzute, iar acestea aduc bolile plantelor. Cel  mai grav este virusul petelor de bronz, o boală ajunsă la noi cu trei ani în urmă, foarte greu de combătut. Un litru de substanţă fito-sanitară costă 300 de euro. Iar statul nu acordă nici un fel de ajutor financiar în asemenea cazuri”, ne-a spus Mircea Croitoru, preşedintele grupului gălăţean de fermieri ”Legume-fructe Matca”.

Boala se răspândeşete repede şi este foarte rezistentă

Infecţiile cu ”Virusul petelor de bronz”, sau TSWV, pot apărea atât în sere şi solarii cât şi în câmp. În unele cazuri acest virus produce compromiterea în proporţie de 100% a culturilor. Practic, TSWV poate să infecteze peste 1.000 de specii de plante cultivate, dar şi din flora spontană, transmiţându-se prin contact direct.

Virusul se manifestă prin pete întunecate pe frunzele tinere care se răsucesc uşor în jos, iar pe faţa inferioară apar pete de culoarea bronzului. Plantele care sunt afectate se opresc din creştere, rămân pitice şi au un număr redus de fructe, de calitate inferioară. Virusul este foarte rezistent. El trăieşte de la un an la altul în buruienile infectate din vecinătatea culturilor şi se răspândeşte de la plantele din flora spontană la cele cultivate şi de la un ciclu de cultura la altul. Mai  mult, şi insectele se pot infecta şi trasnsporta virusul de la o plantă la alta.