În sfârşit, o poziţie fără echivoc, exprimată de unul dintre liderii PNL: „Exclud o formulă de experienţă comună stânga-dreapta, din 2016. Exclud categoric o astfel de posibilitate! (…) S-a dovedit că o coabitare cu PSD-ul este nocivă”, a spus, astăzi, Alina Gorghiu, pentru RFI. Cum ar veni, Alina e hotărâtă să divorţeze de PSD.

Era şi cazul să rupă cineva pisica, de vreme ce pisicul fusese deja concediat. Şi nu vorbesc aici despre eventualitatea formării unui guvern liberal, odată ce Ponta fusese pus pe fugă, cu tinicheaua de coadă, de revolta străzii, aşa cum au clamat tot felul de politicieni ipocriţi, ci despre exprimarea unei poziţii clare, vizavi de cine cu cine face jocurile.

Consider că, în conjunctura respectivă, PNL a judecat corect: nu s-a aruncat cu capul în zidul Palatului Victoria, ca să aibă cine scoate castanele din focul pus de PSD; ba, şi mai mult, a încercat să-l convingă pe Iohannis de necesitatea organizării de alegeri anticipate, mişcare respinsă de Cotroceni, la cererea Bruxelles-ului, probabil, care şi-o fi dorit „guvernul lui”, mai mult chiar decât preşedintele român.

Dovadă că Gorghiu-Blaga n-au gândit rău este actuala avalanşă a legilor nesimţirii, abătută peste Parlamentul României, care nu se mai opreşte.

Bulimia financiară a aleşilor disperaţi, aflaţi în ultimul an de mandat, e grotescă. Şi netratabilă.

Personal, ascultând liniştea aşternută în Modrogan, în ultimele luni, am avut senzaţia că marile blocuri politice, „stânga-dreapta”, şi-au găsit, finalmente, noul proiect de ţară: un blat hotărât, urcat pe şalele guvernului Cioloş.

Gata-gata să-l iau în serios pe Traian Băsescu, omul pentru care „Klaus Iohannis rămâne premierul de la GRIVCO!”.

Aproape „convins” că USL se va întoarce în politica românească pe cai mari, mă întrebam ce remanieri va fi gata să facă actualul premier în guvernul Cioloş I, astfel încât, după alegerile din 2016, să fie gata, repede-repede, cu guvernul Cioloş II.

Îmi venea să cred că asociaţii tandemului PNL-PSD, ieşiţi din play-off la „balotaj – un 35 la 35 de procente, cu PMP în coadă, şi restul împărţit la sateliţi –, va continua să ţină guvernul în buiestru, la comun, păstrând liniştea în politică, până vom auzi câini-n Giurgiu.

Într-un fel, astăzi, m-am liniştit.

„Partidul Naţional Liberal se află în opoziţie faţă de PSD, asta este certitudine. Eu ştiu că există anumite teorii, neconforme cu realitatea, că am putea să facem înţelegeri. S-au vehiculat asemenea teme. Exclud o formulă de experienţă comună, precum cea din 2016; exclud categoric o astfel de posibilitate. Cred că experienţa guvernului de stânga-dreapta, din 2009, şi alianţa politică USL, au demonstrat un lucru foarte cert: că o coabitare cu PSD-ul este nocivă”, a declarat Gorghiu.

În alt fel, nu!

„Sunt absolut convinsă că România are nevoie de o guvernare liberală, o guvernare de dreapta, curajoasă, reformistă, cu o viziune potrivită timpurilor pe care le trăim. Va trebui să ne gândim foarte clar cum să câştigăm alegerile parlamentare şi cum să le câştigăm foarte bine, astfel încât să putem să guvernăm într-o formulă care exclude PSD-ul, şi lucrul acesta va deveni realitate!”, a adăugat liderul liberal.

Păi, dacă de-abia de-acum încolo „va trebui să ne gândim foarte clar cum să câştigăm alegerile parlamentare…”, suntem ca şi morţi.

Ca să nu mai vorbim de localele de „poimâine”, că intrăm în poveştile vertijului şi ne dau ăştia pe mâna lui dom’ doctor Buşoi, săracu.

preluare Gandul.info