Știu că aveți un retard, dar puteți citi asta?
Internetul vuiește din nou, coincidență, la doar un an de la precedentul bombardament de pe internet. Se întâmpla cu ocazia alegerilor prezidențiale, acum se întâmplă după o catastrofă.
Să vedem cât de retardați sunt cei care publică pe internet. Am văzut mărturii diferite: ba că primii care au ajuns au fost pompierii, ba că medicii. Niciunul dintre martorii care au scăpat din infern nu poate spune cu exactitate. De ce? În haosul creat, nu cred că și-ar fi dat seama cine a ajuns primul. Nu a stat să vadă cine îl salvează: pompier sau medic.
Apoi, o altă acuzație e că s-a ajuns prea târziu. Când arde carnea pe tine, și 10 secunde ți se pare ore. Iar când salvatorii ajung la 10 minute, deja ți se pare că au ajuns la ani distanță.
Cei implicați nu au cum să fie obiectivi: au trecut printr-un calvar, și-au pierdut prieteni, și-au pierdut încrederea și sunt afectați profund, psihic și sufletește. Dacă ar fi fost un martor rece pe margine, ar fi putut spune cu precizie cine a ajuns primul si cand s-a ajuns. Așa, timpul e subiectiv pentru cei implicați.
O altă acuzație: nu au fost trimiși, de la primul apel, mai mulți salvatori. Oare cum să-și dea seama operatorii de la 112 cât de gravă e situația? Cum să-și dea seama că nu ar fi de ajuns un echipaj, 10, 20? Dacă ar fi trimis 20, era suficient? Nu, nu era pentru că s-a intervenit cu 80 de ambulanțe, nu cu 20. Plus, echipaje de pompieri.
O altă acuzație e aceea că răniții au fost mutați de la un spital la altul. Știți că cel mai grav pacient al unui spital e pacientul ars? Știți în ce condiții trebuie internat? Știți că trebuie să stea singur în salon, pe paturi speciale, să respire aer filtrat? Nu știați, nu? Medicii care intervin nu sunt medici de la orice spital. Trebuie echipe care au specializări în arși, trebuie chirurgi plasticieni. Nu orice spital din București are așa ceva.
O altă nebunie a fost ce s-ar fi întâmplat în cazul unui cutremur? Și aici retarzii greșesc. Câți arși apar în urma unui cutremur? Foarte puțini. Niciodată un pacient ars nu poate fi comparat cu unul care are fracturi de oase, rupturi de organe interne sau mai știu ce traumatisme, așa cum se întâmplă în cazul unui cutremur. Victimele unui cutremur ar fi trimise la toate spitalele din București, nu doar la unele anume.
Știți cât costă tratamentul pe două luni pentru un ars? De la 500.000 de euro până la un milion! Știați și asta, voi cei care aruncați cu acuzații, nu-i așa?
Încă ceva: de ce din puținele fete care au fost în clubul Colectiv, cele mai multe au murit? De ce între morți sunt mai multe fete decât băieți, dacă ele au fost doar câteva? Pentru că eroii despre care vorbiți, bărbații nu au salvat fetele. S-au salvat pe ei sau pe alți prieteni. Fetele, ființe mai slabe, au fost călcate în picioare. Nu s-au putut salva, nu s-au putut lupta cu bărbații din jurul lor pentru a scăpa din infern.
E coadă la centrele de donare de sânge. Azi, acum. Oare peste o săptămână o să mai fie? Peste o lună? Atât vor sta cei care primesc acum sângele donat în spital: vreo 2-3 luni. Atunci nu le mai dăm sânge, ce facem? Atunci alți oameni nu au nevoie de sânge? Suntem oameni doar la tragedii și doar pentru scurt timp? Hai, să fim oameni mereu!
E ușor de acuzat, e greu de găsit soluții. Noi, cei care nu am fost acolo, care nu am suferit, de ce nu găsim soluții? Soluții pentru ca astfel de tragedii să nu se mai întâmple, soluții pentru ca cei care au scăpat să treacă cu bine peste aceste traume, soluții pentru ca salvatorii să fie salvatori, nu doar oameni care scot cadavre dintr-un club.