Vestea că fostul meu șef de-o vară a plecat pe drumul fără de întoarcere, m-a năucit! Nu sunt genul de „mititel” care se șlefuiește pe el, când trebuie să evoce un MARE OM, cum spunea Eminescu, ci nu pot separa poveștile.Totul s-a întâmplat într-o vară fierbinte, în care imiginați-vă un om care trece printr-o mulțime de oameni și ia lovituri de pumni și de picioare de la fiecare, fie că-l cunosc, fie că nu, fie că au ceva de împărțit personal cu el, fie că nu. Cam așa eram eu în aceea perioadă. În loc să clachez, cum s-ar fi așteptat mulți, m-am gândit … citeste mai mult