Astronomii și astrofizicienii caută viață pe alte planete ascunse în profunzimile spațiului și suntem în permanență fascinați de imensitatea Universului, de găuri negre și stele neutronice, de supernove și exoplanete, însă singura planetă cunoscută pe care există viață, Terra, are misterele ei și totodată toate ingredientele necesare pentru a ne aprinde imaginația, de la vulcani ale căror erupții au modificat istoria vieții, până la ciocniri cu meteoriți, deriva continentelor sau misterele adâncurilor abisale, pe drept cuvânt spunându-se că avem mai multe cunoștințe despre suprafața Lunii decât despre enigmele din adâncul oceanelor, conform unui material publicat de Live Science.

În acest material sunt prezentate 50 dintre cele mai interesante lucruri despre planeta noastră. Multe dintre ele poate că le cunoaștem dar, cu siguranță, pe altele le-am trecut cu vederea.

Citește și: Ministrul Justiției i-ar trimite la închisoare pe apărătorii familiei tradiționale

31. Planeta apelor
Oceanele acoperă aproximativ 70% din suprafața Pământului și cu toate acestea oamenii au explorat abia 5% din această structură terestră dominantă. Din acest motiv se poate spune că avem mai multe cunoștințe despre Lună decât despre oceanul planetar. În urmă cu aproximativ 300 de milioane de ani lucrurile stăteau mult mai simplu. Pe Pământ exista un singur supercontinent, Pangea și o întindere uriașă de ape, Panthalassa.

32. Pline de bogății
Iar aceste nesfârșite întinderi de apă sunt și pline de bogății — ascunzând peste 20 de milioane de tone de aur. Nu vă grăbiți să porniți într-o nouă goană după aur. O mare parte din acest metal prețios este diluat în apa mărilor și oceanelor. Fiecare litru de apă marină conține, în medie, 13 miliardimi dintr-un gram de aur. Desigur, există și aur nedizolvat, în filoane, în rocile de pe fundul mărilor și oceanelor. Dacă am reuși cumva să extragem tot aurul marin și l-am împărți la întreaga populație a planetei, fiecare dintre noi ar fi mai bogat cu puțin peste 4 kilograme de aur.

Citește și: SPIONII fac DEZVĂLUIRI din dosarul Black Cube: ‘Relație amoroasă între Kovesi și Coldea’ / PRESĂ

33. Presărat cu praf de stele
În fiecare zi pe planeta noastră ajung aproximativ 100 de tone de praf cosmic, întâlnite de Terra în drumul ei în jurul Soarelui și, alături de Soare, în jurul centrului Căii Lactee.

34. La plimbare în jurul Soarelui
Pământul se află la aproximativ 150 de milioane de kilometri distanță de Soare. Lumina emisă de Soare are nevoie de aproximativ 8 minute și 19 secunde pentru a ajunge la Pământ. Dacă prin absurd, Soarele ar dispărea în această clipă, nu ne-am da seama decât după mai bine de 8 minute, când am rămâne în întuneric.

Citește și: S-a aflat STRATEGIA secretă a PSD pentru câştigarea alegerilor

35. Originea Lunii
Mulți cercetători sunt de părere că Luna s-a născut în urma impactului catastrofal dintre Pământ și un alt obiect cosmic mare, probabil o planetă de dimensiuni apropiate de ale lui Marte, denumită Theia. După impact, în jurul Pământului s-au format inele asemănătoare celor din jurul lui Saturn, iar din aceste inele de praf și fragmente de rocă s-a format Luna, care inițial era la o distanță mult mai mică față de planeta noastră decât este acum.

36. Supercontinetele de odinioară
Continentele de pe Pământ s-au ciocnit periodic, formând supercontinente și apoi s-au fragmentat din nou, de mai multe ori în istoria de 4,5 miliarde de ani a planetei noastre. Ultimul supercontinent, în ordine cronologică, a fost Pangeea, care a început să se fărâmițeze în urmă cu aproximativ 200 de milioane de ani, rezultând configurația maselor continentale din prezent.

Citește și: FOTO – IMAGINI SENZAȚIONALE cu interiorul primei Dacii Logan dotată cu o cutie de viteză automată

37. Cum se formează munții
Dinamica plăcilor tectonice se află la originea munților. Spre exemplu munții Himalaya, care se întind pe 2.900 de kilometri, de-a lungul graniței dintre India și Tibert, au început să se formeze în urmă cu 40 — 50 de milioane de ani, în urma ciocnirii dintre plăcile tectonice India și Euroasia.

38. Cel mai activ vulcan
Acest titlu îi revine vulcanului Stromboli, aflat la vest de coastele sudice ale Italiei. Acest vulcan erupe continuu de peste 2.000 de ani, conform U.S. Geological Survey. Exploziile sale spectaculoase i-au atras supranumele de „Farul Mediteranei”.

Citește și: Așa ceva NU S-A MAI POMENIT: Ce a putut să spună un politician, la TV, despre Kovesi și Băsescu

39. Cea mai puternică erupție vulcanică
Cea mai puternică erupție vulcanică înregistrată vreodată s-a produs în aprilie 1815 la Muntele Tambora din Sumbawa, în Indonezia. Această erupție a fost clasificată cu gradul 7 (sau super-colosală) pe scara VEI (Volcanic Explosivity Index) de la 1 la 8. Despre această explozie se spune că a fost atât de zgomotoasă încât s-a auzit până pe insula Sumatra, aflată la peste 1.930 de kilometri distanță. Erupția a provocat moartea a 71.000 de oameni și ploi de cenușă pe multe insule îndepărtate.

40. Zonele de coastă, paradisuri imobiliare amenințate de încălzirea globală
Aproximativ 60% din populația planetei locuiește la cel mult 100 de kilometri de țărm, iar trei sferturi din populația globală trăiește la cel mult 150 de kilometri de țărm. În acest context, creșterea nivelului oceanului planetar din cauza încălzirii globale reprezintă o amenințare directă pentru marile aglomerări de populație din zonele de coastă.

Citește și: Laura Codruța Kovesi, cerere în PREMIERĂ: Ce a decis șefa DNA în privința tezei sale de doctorat