Realizatoarea si prezentatoarea de televiziune, Emma Zeicescu, a facut recent o marturisire soc pe blogul sau, dezvaluind ca a suferit de depresie dupa ce a nascut.

Citește și: Moise Guran LOVEȘTE în cazul Băsescu: AVERTISMENT pentru procurori

Acum pot să zâmbesc, dar atunci NU înţelegeam ce mi se întâmplă şi ce-au făcut cu …Emma. Cum să va spun ca să mă înţelegeţi, nu puteam să dorm, nu puteam să mănânc, aveam o frică permanentă, eram mereu agitată, aveam atacuri de panică( nu avusesem în viaţă mea!) iar în final am cedat. Vă spun lucrurile astea pentru că vreau să ştiţi că se poate întâmplă oricui, poate fi o persoană mai emotivă…dar poate să fie şi o femeie puternică.

Am încercat toate somniferele, am încercat toate pastilele de liniştire, nimic…tot panică, frică, agitaţie şi teamă că am să mor dacă nu revin la ce eram! A fost IAD…Care a fost Soluţia mea? Am lăsat ruşinea şi am mers la ..specialist! Norocul meu este că am avut un iubit înţelept și răbdător și că am dat peste psihologul Gabriela Minescu. Ea m-am pus pe picioare în câteva şedinţe. Nu va mai zic cât am plâns la ea în cabinet. Am zis că facem inundaţie! Eram uşor nebună, va jur! Aşa că am întrebat-o acum – De ce mi s-a întâmplat așa?

Citește și: Ion Ţiriac dă o nouă lovitură: Ce achiziţie a făcut miliardarul / FOTO

Cum recunoşti depresia postpartum?
Gabriela Minescu : Majoritatea persoanelor pot experimenta pe parcursul vieţii unele stări depresive care apar firesc că urmare a pierderilor, doliului, despărţirii etc.Pentru majoritatea femeilor, aducerea unui copil pe lume este una din cele mai frumoase experienţe ale vieţii lor. Totuşi, acest eveniment de viaţă poate determina o stare de spirit de tristeţe, melancolie sau chiar nefericire. Conform studiilor, depresia post-partum este trăită de 20 până la 30% din femeile care nasc. Aproximativ 5% dintre femei se simt încă depresive după un an de la dată naşterii copilului. Cu toate acestea există puţine lucrări de specialitate consacrate depresiei postnatale. Există trei tipuri de tulburări emoţionale postnatale, care sunt mai mult considerate că părţi ale unui continuum şi nu categorii distincte de tulburări. Mai specific, prima este formă cea mai uşoară, iar ultima este formă cea mai severă: Tristeţea Postpartum, Depresia Postpartum, Psihoza puerperală.

Citește și: Mișcare interesantă pe piaţa bancară: Ce se va întâmpla cu două instituții

Ce este Tristeţea Postpartum?
Gabriela Minescu: Tristeţea postpartum sau fenomenul cunoscut sub numele de “Baby blues” este cea mai uşoară formă de depresie postnatală, însă ea apare foarte frecvent, afectând mai mult de 50% dintre femeile care nasc pentru prima oară (primipare) . Cercetătorii au raportat o incidenţa de până la 70%. Tulburarea survine de regulă la câteva zile după naştere, iar simptomele pot fi clasificate în două categorii: simptome pozitive car pot include satisfacţie, sentiment de responsabilitate, senzaţia unei datorii împlinite, valorizare de sine ; sau simptome negative, mai mult sau mai puţin mascate: iritabilitate, senzaţia de neputinţă, anxietate, depresie, crize de plâns incontrolabil, tulburări ale apetitului, labilitate emoţională. Totuşi, unii cercetători acordă acestei nelinişti din perioada post-partum un sens pozitiv: prin slăbiciunea resimţită, tânăra mama se simte foarte aproape de sugarul ei, fenomen care favorizează un ataşament precoce şi de calitate între mama şi bebeluş. În unele cazuri însă, tulburarea post-partum blues evoluează spre depresia postnatală.

Citește și: Analiză DISTRUGĂTOARE a lui Cristian Tudor Popescu: Ce a putut să spună despre PNL și liberali

Ce este Depresia Postpartum?
Gabriela Minescu: Este adesea subdiagnosticată şi văzută că tristeţe postpartum. Depresia care survine la câteva săptămâni după naştere se numeşte depresie post-partum. Ea este mai severă decât “Baby blues” şi afectează viaţă şi activitatea cotidiană a femeii. Depresia post-partum poate să apară după aducerea pe lume a oricărui copil, nu numai la prima naştere. Primele manifestări ale acestui tip de depresie apar în a treia săptămâna post-partum şi se intensifica în săptămânile 7 sau 8. Aproximativ 5% dintre femei se simt încă depresive după un an de la dată naşterii copilului. În cazul unei depresii post-partum severe, simptomele sunt identice unei depresii grave. Cele mai comune simptome şi acuze sunt oboseală, lipsa energiei, tulburările de somn, iritabilitate, lipsa de concentrare, dispoziţia depresivă, perioade de plâns, simptome de anxietate şi depersonalizare. Sentimentul de vinovăţie este adesea legat de autoreprosul de a nu face faţă rolului matern. Semnele depresiei materne postpartum sunt deseori mascate de modificările psihologice şi fiziologice de după naştere. Tânăra mama nu cunoaşte nici ea perioada post-partum şi îi atribuie autentice semne depresive, crezându-le fireşti. Îi va fi greu să-şi dea seama că suferă o depresie. Şi dacă ar face-o, ar riscă să fie “condamnată” de rude şi anturaj. Tocmai din această cauza, majoritatea femeilor cu depresii post-partum nu cer ajutor şi nu primesc un tratament adecvat. Simptomele depresiei postpartum pot fi o continuare sau o agravare a tristeţii postpartum sau pot apărea mai târziu după naştere sau pierderea sarcinii. În unele cazuri, simptomele pot atinge un vârf după o creştere continuă de 3-4 luni. Unele femei cu depresie postpartum au gânduri înfricoşătoare că îşi vor răni bebeluşul; acestea par să fie mai degrabă temeri decât dorinţe de a face rău.Tratamentul depresiei postpartum include medicaţie şi consiliere psihologică. Tratamentul prompt este important atât pentru mama cât şi pentru copil. Cu cât tratamentul este început mai devreme, cu atât recuperarea este mai rapidă, scăzând şansele de repetare a depresiei şi dezvoltarea copilului este mai puţin afectată de boală mamei. Depresia post-partum afectează în mod negativ atât mama cât şi nou-născutul, deoarece compromite stabilirea unei bune relaţii între cei doi şi împiedică dezvoltarea psihologică şi generală a copilului. Din păcate, chiar dacă depresia post-partum este mai frecvenţa chiar decât naşterea prematură, ea nu beneficiază de aceeaşi atenţie din partea studiilor medicale recente.

Citește și: România a cerut Apple deblocarea unor telefoane: Ce au făcut americanii

Ce tip de femeie e afectată de depresie postpartum?
Puţine femei se aşteaptă să treacă prin episoade de depresie, pentru că este un subiect tabu.Este tipul de depresie despre care se vorbeşte cel mai puţin, pentru că există o mare presiune socială cu privire la sarcina şi materniate.Maternitatea este prescrisă social şi cultural drept cel mai frumos şi fericit moment di viaţă unei femei.Bineînţeles că în aceste condiţii, mamele nu vor avea curajul să vorbească şi să îşi recunoască trăirile. Femeile anxioase, perfecţioniste, care au mari aşteptări de la rolurile pe care ele însele le îndeplinesc, sunt mai predispuse la depresie postnatală.

Ce trebuie să schimbăm la nivel de perceptiv?
Gabriela Minescu: Am identificat o serie de gânduri automate în legătură cu sarcina, naşterea, perioada imediată postpartum şi teme precum alăptatul, calitatea de a fi mama bună, modul în care ar trebui să relaţioneze o mama cu bebeluşul ei şi factorii care ar putea să influenţeze această relaţie. Aceste rezultate sunt congruente cu teoria lui Ellis, potrivit căreia gândurile automate sunt derivate ale credinţelor iraţionale (‘nu sunt o mama suficient de bună’).

Citește și: Alina Mungiu-Pippidi spune totul despre Marian Munteanu: Ce acuzații face

Ajustarea aşteptărilor nerealiste pe care le aveau, a fost printre cele mai amintite obiective , că mijloc de autoeliberare din constrângerile pe care femeile şi le-au impus singure.Aşteptările nerealiste îndepărtate fiind, mamele pot să îşi recâştige respectul de sine şi să înceapă să se reconstruiască psihic, să recâştige control asupra propriilor vieţi. Este un proces lent şi imprevizibil şi odată ce a fost depăşită această faza depresivă,după identificarea tiparelor negative de gândire şi a situaţiilor percepute că negative din viaţă acestora.

Cum se tratează depresia?
Gabriela Minescu : Din literatură de specialitate, se desprind următoarele alternative principale legate de intervenţie în depresia postpartum: antidepresivele/medicaţia prescrisă de un psihiatru, terapia cognitiv cognitiv-comportamentală (TCC) şi psihoterapia psihodinamică. Desigur, mai există şi alte posibile intervenţii. Da, aş recomandă cursuri pre şi postnatale de susţinere, chiar pregătesc un program în acest sens, pentru a reduce incidenţa depresiei pre şi postpartum.
Dacă sunteți în situația mea, apelati la un psiholog. E cea mai sănătoasă decizie! Luv, EM.”, spune Emma Zeicescu in postarea sa emotionanta.