casa de-a casa › Ciprian Voicilă: casa de-a casa [14] – Casa Domnului.02.sufletul omului, casa Domnului_2
Duminica, dis-de-dimineaţă, mamaia Lenuţa se trezea, îşi arunca pe faţă apa rece ca gheaţa, se îmbrăca în hainele alese cu grijă, mă lua de mână şi porneam la drum, spre biserică.
Pentru un copil de 5-6 ani distanţa era destul de mare: să tot fi fost vreo 2 kilometri până în centrul satului. Ne mai opream din loc în loc, pe la …… citeste mai mult
Vezi sursa