Amiralul de Bruix nu se afla în cele mai bune relații cu Napoleon Bonaparte. Împăratul ținuse să execute – împotriva sfatului amiralului – o manevră în care muriseră numeroși soldați; sigur că amiralul protestase destul de vehement, dar ceea ce l-a pierdut a fost o vorbă pe care a aruncat-o într-o reuniune de mari demnitari, care țineau cu tot dinadinsul să-i ridice o statuie împăratului. Tocmai se discuta despre cum să fie îmbrăcat; amiralul, plictisit de lingușirile pe care le auzea de mai bine de două ceasuri, strigă: