M-ai uitat. Nu te-am uitat…
“Trecut-au anii” din noiembrie și până-n prezent, astfel încât nu mai știu nimic despre tine… despre tine ca om ce iubea odinioară, ca om cu ale sale visuri mărețe. Atât de șarmant și exuberant în afara ta, atât de simplu și necomplicat în sine. Pe cât de gălăgioase îți erau mândria și aroganța, pe atât de tăcut îți era sufletul pur, de altfel.