Ne-am obişnuit prea mult să privim moartea cu coada ochiului, întorcându-ne pe jumătate capul în goana vieţii, să ne îngrozim şi să alegăm şi mai repede. Inevitabil către ea. Abia dacă ne-am dezice de trupul ce se oboseşte şi se descompune în această alegare turbată, dacă ne-am opri şi dacă ne-am întoarce spre ea cu un curaj sinucigaş, am putea domestici moartea. Căci moartea nu trebuie alungată, ci trebuie înţeleasă. Dulăul negru lăsat să cureţe pământul ar deveni cerberul credincios al unei lucidităţi capabile să îl privească în ochi. Însă doar Orf… citeste mai mult