Dumas, scriitorul cu o energie inepuizabilă
Coborând din tren, la ora 10 seara, după opt ore de călătorie, Alexandre Dumas îşi rugă fiul să-l conducă la Neuilly, la prietenul său, poetul Theophile Gautier.
– Eu? Sunt proaspăt ca un trandafir.
Îl găsiră pe Gautier dormind. Dumas-tatăl începu să strige. Bunul Theo ieşi la fereastră şi protestă:
– Ne-am culcat cu toţii!
– Leneşilor! Ce, eu dorm?
Pălăvrăgiră până la orele patru dimineaţa, apoi Dumas-fiul, obosit peste măsură, reuşi să-l conducă pe jos până acasă, în Champs-Ely… citeste mai mult Vezi sursa