Povestea de mai jos e foarte sensibilă și n-a fost spusă niciodată, așa că vă rog să o tratați cu atenție. Punctul de vedere e absolut subiectiv, dar întotdeauna sincer. Am încercat să mă detașez un pic de evenimente și să judec cu mintea de acum, însă anumite fragmente au fost imposibil de privit dintr-un alt unghi. Intenția acestui al treilea articol n-a fost nicidecum să-i împroșc cu noroi pe foștii mei colegi, ci să explic cât de bine m-am priceput cum e să ai trupă, să lucrezi cu oameni, mai ales cu artiști, să te confrunți cu tot felul de situații greu de… citeste mai mult