Cum arăta lumea în 2017. Evenimentele politice majore ale anului

Analisti / Jurnalisti Politici
03.01.2017
Autor: Roxana Popa

După un 2016 încărcat de cutremure politice, anul care tocmai a început se anunţă destul de agitat. De la învestitura lui Donald Trump ca preşedinte al Statelor Unite la Brexit, trecând prin Orientul Mijlociu, Financial Times face sumarul evenimentelor cu potenţial de a schimba lumea în 2017, relatează economica.net

Ianuarie: Trump preia frâiele la Casa Albă

Judecând după comportamentul său de până acum, Donald Trump va fi un om de acţiune, un „preşedinte jucător”, încă de la începutul mandatului său. Primele punce pe agenda preşedintelui ales par să fie retragerea Statelor Unite din noile tratate pentru comerţ, în special Parteneriatul Trans-Pacific cu ţările asiatice, reevaluarea şi înlocuirea reformei în domeniul asigurărilor medicale poreclită „Obamacare” şi renunţarea la o bună parte dintre politicile de protecţie a mediului adoptate în timpul celor două mandate ale preşedintelui Barack Obama.

Trebuie urmărit atent discursul de învestitură al preşedintelui Donald Trump şi deciziile din primele zile la Casa Albă, care vor da tonul pentru restul mandatului său. Un alt moment cheie va fi prima întâlnire a lui Trump cu preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, în contextul relaţiilor tot mai tensionate dintre SUA şi Rusia din ultimii ani, cu Ucraina şi Siria puncte fierbinţi pe agenda comună.

Martie: Brexit

Guvernul Marii Britanii, condus de premierul Theresa May, a promis că va activa Articolul 50 şi va declanşa oficial procedura de ieşire din Uniunea Europeană până la sfârşitul lunii martie a anului viitor. Vor fi trecut doar nouă luni de la referendumul din 23 iunie, când o majoritate a britanicilor au votat să părăsească UE.

În prezent, direcţia pe care o vor lua relaţiile dintre Marea Britanie, UE şi NATO în contextul Brexitului nu este clară. Guvernul Theresa May a promis că va prezenta un plan clar pentru Brexit înainte de a declanşa Articolul 50 al Tratatului UE de la Lisabona. Indiferent de informaţiile care vor fi prezentate publicului, Marea Britanie trebuie să-şi pregătească serios strategia de negociere, în special în ceea ce priveşte relaţiile comerciale.

Guvernul May va trebui să jongleze cu relaţiile cu partenerii externi, să evite instalarea panicii pe pieţele financiare, să menţină dinamica investiţiilor străine în Marea Britanie şi să prevină noi divergenţe în interiorul Partidului Conservator, între parlamentarii pro-Brexit şi cei moderaţi.

Alegeri prezidenţiale în Franţa

După Brexit, victoria lui Donald Trump şi căderea guvernului Matteo Renzi în Italia, nimic nu mai poate fi o surpriză. Partidele tradiţionale din Franţa – socialiştii şi republicanii – au căzut în dizgraţie după criza economică din 2008-2009. Atacurile teroriste sângeroase care au lovit recent Europa au pus paie pe foc, după şapte ani de creştere economică anemică, şomaj ridicat, mai ales în rândul tinerilor, şi stagnarea sau scăderea veniturilor pentru clasa de mijloc şi pentru populaţia săracă.

Politicienii „serioşi” încearcă să reziste asaltului Frontului Naţional, partidul de extremă-dreapta condus de Marine Le Pen, fiica activistului politic Jean-Marie Le Pen. Marine Le Pen pare să plece cu şanse bune de a intra în turul doi al alegerilor prezidenţiale din aprilie-mai, însă favorit pentru câştigarea preşedinţiei este, în sondaje, Francois Fillon, candidatul Partidului Republican – formaţiunea moderat-conservatoare care a dat, cel mai recent, administraţia Nicolas Sarkozy.

După Brexit, o victorie a Frontului Naţional în Franţa ar pune sub semnul întrebării însăşi existenţa UE.

Petrolul puternic şi super-dolarul

Dobânzile practicate de Rezerva Federală a Statelor Unite şi preţul petrolului sunt considerate cele mai importante repere economice la nivel global.

Banca centrală a SUA a semnalat că va accelera deciziile de întărire a politicii monetare, în contextul creşterii economice solide şi revenirii inflaţiei către ţintă. În Europa, BCE continuă măsurile de relaxare cantitativă şi politica dobânzilor zero, în încercarea de a salva ce-a mai rămas din creşterea economică a zonei euro, chestiune care pare să fi ieşit de pe lista de priorităţi a principalelor forţe politice din Europa.

Se anunţă creşteri ale preţului petrolului anul viitor, după ce OPEC şi Rusia au convenit să reducă producţia pentru a readuce cotaţiile barilului la niveluri mai favorabile vănzătorilor.

Pe piaţa valutară, analiştii anticipează paritate euro-dolar anul viitor, pentru prima dată de la introducerea monedei unice europene. Este o veste proastă pentru leu, care de regulă pierde şi el din valoare atunci când euro se depreciază faţă de dolar.

Alegeri în Germania

Angela Merkel este fără îndoială cel mai influent lider politic din Europa şi va candida, în septembrie 2017, pentru cel de-al patrulea mandat la şefia guvernului german. Constituirea unei coaliţii stabile de guvenare se anunţă însă o sarcină monumentală.

Pe de o parte, Merkel are probleme cu frustrarea tot mai mare a populaţiei referitor la politica uşilor deschise în contextul crizei migraţiei. Pe de altă parte, au apărut deja fisuri serioase în rândul aliaţilor săi tradiţionali: Social-Democraţii sunt în declin, iar Democraţii Liberi par să intre în alegeri cu perspective incerte.

Între timp, Germania are prorpia mişcare anti-establishment, de tip Trump/Brexit/Frontul Naţional. Alternativa pentru Germania, un partid eurosceptic, anti-imigraţie care a câştigat teren serios în ultimii doi ani, va lupta pentru un scor cât mai bun la alegerile parlamentare.

China: cum va arăta continuitatea

Tot toamna anului viitor aduce cel de-al 19-lea Congres al Partidului Comunist din China. Secretarul general Xi Jinping va câştiga aproape sigur un nou mandat de cinci ani. Miza este însă cât de multă influenţă va reuşi să acumuleze Xi prin promovarea aliaţilor săi şi dacă liderul de la Beijing, cel mai influent din ultimii 40 de ani, va reuşi să-şi extindă mandatul dincolo de 2022.

Printre priorităţile pe agenda Chinei pentru următorii ani se află tranziţia economică, tensiunile militare din Marea Chinei de Sud şi relaţia cu administraţia Donald Trump, care se anunţă una tensionată.

Turcia: consolidarea puterii

De aproape 15 ani, Recep Tayyip Erdogan a acaparat tot mai multă putere în Turcia şi a devenit cel mai influent lider turc de la Mustafa Kemal Ataturk, fondatorul republicii moderne. În 2017, Erdogan şi-ar putea satisface o ambiţie mai veche: puterea deplină. Totul depinde de un referendum pentru modificarea constituţiei, care ar învesti funcţia de preşedinte cu puteri depline. Referendumul ar putea fi convocat în mai.

Tensiunile interne provocate de tentativa de lovitură de stat din acest an şi de atacurile teroriste tot mai dese au consolidat popularitatea lui Erdogan, care s-a erijat în liderul puternic de care are nevoie poporul în vremuri grele.

Turcia este cea mai importantă putere militară NATO de la Marea Neagră.

Siria

După ani de teroare în Siria şi Irak, jihadiştii cunoscuţi ca ISIS au început să piardă teren în ambele ţări. În ultimele săptămâni, coaliţia anti-ISIS din Irak a cucerit Mosul, la doilea oraş ca mărime din ţară, căzut în 2014 sub controlul teroriştilor. În prima jumătate a anului 2017, luptele ar putea ajunge până în Raqqa, oraşul sirian care serveşte drept „capitala” pretinsului califat islamic declarat de organizaţia jihadistă.

Un rol important în Siria îl vor juca puterile regionale – Iranul şi Arabia Saudită – cu influenţă puternică din partea Americii lui Trump şi Rusiei lui Putin.

Alegeri prezidenţiale în Iran

În ultimii patru ani, în pofida rezervelor iniţiale ale experţilor internaţionali, preşedintele iranian Hassan Rouhani şi-a lăsat amprenta asupra republicii islamice. Cea mai importantă realizare a sa este tratatul nuclear negociat cu succes cu Statele Unite, care a scos Iranul de sub embargo şi a dat startul investiţiilor străine.

Agenda reformatoare a lui Rouhani a fost împiedicată însă la tot pasul de forţele conservatoare, în speţă Garda Revoluţională şi o parte din sistemul de justiţie.

Acum, tratatul nuclear a fost pus sub semnul întrebării de victoria lui Trump în SUA. Victoria sau înfrângerea lui Rouhani în alegerile din 2017 vor marca decisiv traiectoria Iranului şi a Orientului Mijlociu pentru următorii ani.

Articole similare:

Top

Fii la curent cu cele mai interesante ştiri din blogosfera românească.

Urmărește revistablogurilor.ro pe Facebook

×